Muzica in viata tinerilor

Muzica in viata tinerilor

Muzica este considerata de origine divina precum si cea mai complexa arta. Ea vorbeste celui care o asculta dar in acelasi timp il si defineste.
Muzica in viata adolescentului are o importanta extraordinara. Tanarul este in perioada in care se cauta pe sine, in care incearca sa gaseasca acel ceva ce il face deosebit, unic, ce il poate scoate din umbra in care este afundat si dezvalui lumii. Pe langa alte arte si activitate ce il pot ajuta, muzica este cea mai la indemana. Ea poate fi pur si simplu ascultata sau poate fi compusa, acest lucru dandu-i o nota personala si sentimentala, cat si unica.
Deoarece in majoritatea cazurilor muzica este compusa de tineri pentru alti tineri, genurile muzicale se nasc din diferite dorinte, trairi, experiente marcante ce ii incearca pe adolescenti, fie ca vorbim de teribilism ori de revoltele tipice perioadei adolescentine, acele acte de rebeliune impotriva regulilor impuse de societate, de parinti etc.
Muzica este un ecou al tanarului ce nu are inca un statut social ce-l poate ajuta in transmiterea unor idei sau puncte de vedere in legatura cu probleme ce ne afecteaza pe toti ca popor, uneori ca rasa. Un exemplu bine cunoscut si de o valore inestimabila este muzica hippie. Acesta este efectul social al razboiului, muzica jucand cel mai important rol in miscarea de revolta a tinerilor, ce nu erau ascultati dar au stiut sa isi puna in lumina parerea.
Fiecare adolescent adera, in principal, la un anumit stil muzical, ce isi pune amprenta in viata de zi cu zi a acestuia. Muzica ii influenteaza vocabularul, vestimentatia dar cel mai important convingerile, valorile si perceptia asupra tuturor lucrurilor, persoanelor sau fenomenelor ce il inconjuara.
In alegere genului muzical caruia vrem sa ii apartinem nu ar trebui sa intervina un trend sau gusturile unor apropiati cat si criteriile parintilor, familiei. Genul muzical trebuie sa se muleze pe personalitatea noastra, pe necesitatile si specificul nostru, trebuie sa ne reprezinte si sa ne faca cunoscut mesajul nostru lumii intregi.
Adolescentul trebuie sa inteleaga ca muzica nu inseamna o insiruire aleatorie de cuvinte si note muzicale, ce pot reda un sunet cat de cat placut; din muzica noi trebuie sa ne extragem informatii, cu ajutorul ei sa incercam sa ne intelegem mai bine sa ne construim pe idealii "noi".

Rock, house sau manele?

Există şi elevi care sunt fani ai unui anumit gen de muzică cum ar fi rock, house, latino, manele sau rap. Ei sunt aceia pe care îi recunoşti imediat după vestimentaţie, comportament sau după modul în care privesc viaţa. De exemplu, rock-ul, acel gen muzical în care instrumentele de bază sunt chitara, bas-ulşi tobele îi încânta pe o parte din tineri, fiind convinşi că este genul ce îi caracterizează.

Deşi este considerat un gen bazat pe ritmuri violente şi ţipete, rockerii, recunoscuţi după hainele negre (de obicei din piele), păr lung şi multe, foarte multe accesorii negre, continuă să-şi susţină preferinţele în materie de muzică. În opoziţie cu rock-ul se află manelele, ce au devenit ascultate de îngrijorător de mulţi tineri. Spun îngrijorător, căci este din ce în ce mai mediatizat acest gen muzical, adeseori manelistii fiind puşi la TV în postura de «cavaleri ai luminii», faţă în faţă cu «forţele întunericului» – rockerii.

Dar de ce se ascultă manelele? Eu sincer, nu reuşesc să găsesc un răspuns concludent. Poate pentru că sunt ritmate, poate că nu folosesc cuvinte elevate. Oricare ar fi motivul, cert este că întâlnesc din ce în ce mai des elevi de gimnaziu şi nu numai, fredonând: «Bine bine foarte bine/se lipesc banii de mine/că am superglue la mine.» Şi ceea ce este cel mai grav, este ca tinerii manelisti vor creşte într-un mediu lipsit de valori.

Aceste valori sunt dobândite în familie, iar dacă aceasta din urmă nu oferă anumite valori este de înţeles de ce şi copiii prezintă un comportament neadecvat în societate şi ascultă muzică cu versuri care mai de care mai penibile. Iar ceea ce aşa numiţii «manelisti» ascultă astăzi nici măcar nu sunt manele, nici ca melodie, nici ca ritm sau versuri, ci sunt aşa zise kitch-uri.

Maneaua înseamnă cântec de dragoste de origine orientală, nu ceea ce, vrând-nevrând, auzim în fiecare zi pe stradă sau la vecinul de scară.

O altă preferinţă a tinerilor pare a fi muzică electronică. De la primelemelodii disco, la zgomotoasă muzica house şi apoi sunetele blânde ale dream-ului, muzică electronică a devenit forma de cultură muzicală a mileniului III, ce a cunoscut o evoluţie rapidă în ultimii ani.

Astăzi, muzica electronică îşi pierde din intensitate, creşte în dimensiune şi tot mai mulţi tineri preferă să o asculte. Poate un motiv ar fi faptul că DJ-ii din cluburi şi discoteci se întrec în remixuri ingenioase. Sau pur şi simplu pentru că e «la modă».

Pe tinerii ce se îmbracă larg, cu adidaşi înalţi, şireturi foarte late, joacă de obicei baschet şi desenează graffiti pe clădiri, chioşcuri şi chiar şi pe scările blocurilor dând dovadă de multă imaginaţie, îi recunoaştem sub numele de rapperi. Şi nu sunt deloc puţini cei care preferă rap-ul stradal.

Tinerii sunt entuziasmaţi de rapperi, deşi aceştia fac adeseori versuri despre violenţă, iar uneori devin chiar misogini. Adolecenţii spune că îl reprezintă acest gen muzical pentru că permite libertatea de a-ţi exprima sentimentele atât prin versuri, muzica, cât şi prin desenele ce îl caracterizează.


„Poftă de artă interioară şi exterioară”

Muzica latino înseamnă pentru cei mai mulţi din puţinii tineri ascultători, muzică de dans. Pasiune, vibraţii, buna dispoziţie şi «zbor» pe ringul de dans, cam acestea ar fi cuvintele ce o caracterizează. Muzica latino este strict legată de stilul salsa, dansul specific latino care, dacă este realizat aşa cum trebuie, ajunge să fie de-a dreptul fascinant.

Înclin să cred că una din cauzele lipsei de interes afişată faţă de acest gen muzical ar fi voinţa, deoarece acest stil necesită deprinderea anumitor paşi pentru obţinerea acelui «dans realizat aşa cum trebuie».

Există şi tineri care au gusturi bine conturate. Bineînţeles, cultura lor muzicală s-a format ca urmare a lecţiilor de muzică urmate în particular şi, poate, a educaţiei primite în familie. Dar numărul acestora este într-o continuă scădere.

Majoritatea tinerilor se limitează la ascultarea genului de muzică fără nici un mesaj. Întrebându-i pe oameni dacă ascultă muzică, am ajuns la concluzia că nu contează dacă eşti tânăr sau bătrân, copil sau adult, muzica, din cele mai vechi timpuri, exprimă sentimente, vindecă şi relaxeaza.

Fericirea, tristeţea, totul devine mai intens şi se transformă în pofta de artă interioară şi exterioară. Identificând ce gen ne caracterizează, oricine poate contribui la instalarea unei stări de bine cu ajutorul muzicii, mai ales când aceasta este aleasă după preferinţele proprii şi nu după «modă».